Aghiasmă, sau apa sfinţită prin slujba
bisericească, se face cînd preotul cheamă asupra ei puterea Duhului Sfînt,
pentru ca ea să aibă puterea de a sfinţi viaţa oamenilor şi a naturii
înconjurătoare, pentru ca ele să capete binecuvîntarea Domnului (Fac. 10,
15) .
Apa
este simbolul curăţirii sufleteşti, a promovării şi a sfinţirii vieţii (Fac.
7,11; Ex. 2,10; Lev. 14,7; lez . 36,25; Ioan, 3,5; Matei 3, îl; F. Ap. 8,
38;Efes.5,20).
Aghiasma este apa
sfintita cu puteri tamaduitoare care curata si vindeca trupul si sufletul
credinciosului. Numele de aghiasma vine de la cuvantul grecesc „aghios” care
inseamna Sfintire/ apa sfintita.
„Apa vie” este mereu
proaspata nu da semne de alterare sau de invechire pentru ca in ea salasluieste
harul divin. Apa se sfinteste de un preot in cadrul unei slujbe si este de doua
feluri: aghiasma mica (atunci cand are loc slujba pentru „Sfintirea cea mica a
apei”) si aghiasma mare (atunci cand are loc „Sfintirea cea mare a apei” in
ziua de Boboteaza).
-La
Botezul Domnului, se face aghiasmă mare (Marc. 1, 8; Luca
3,16). Ea se ia înainte de anaforă. Se dă şi celor ce sînt opriţi de la
împărtăşanie, ca întărire spre nădejdea pocăinţei, a mîngîierii şi îndreptării
lor pentru viitor (Const. Ap. VIII, 29).
Sfințirea
apei, în Biserica ortodoxă, se realizează în patru feluri:
1.
Primul fel de sfințire a apei este chiar la naștere.
Copilul,
știm că se naște cu păcatul strămoșesc, deci, este necurat. De aceea, Biserica
a rânduit ca moașa copilului să vină la biserică cu un vas cu apă, pe care o va
sfinți preotul. Cu această apă se spală pruncul în albie, se stropește și se dă
să înghită puțin. Se procedează astfel pentru a nu trăi pruncul fără să se
împărtășească de harul lui Dumnezeu, prin această apă sfințită, pâna la botezul lui, când se
împărtășește pe deplin cu Hristos.
2.
O a doua sfințire a apei se face la săvârșirea Tainei Sfântului Botez. Deci, când se botează pruncul, se
sfințește mai întâi apa din cristelniță și după aceea se botează pruncul în apă
sfințită.
3.
Cea de-a treia sfințire a apei este Agheasma
Mică sau Sfeștania. Aceasta se
face ori de câte ori este nevoie. De obicei în fiecare lună. Cu această apă se
stropește casa, lucrurile din casă, gospodaria, animalele, oamenii bolnavi,
ogoarele, mașinile și, în general, toate dependințele omenești, fără deosebire.
Apa care ramâne de la sfințire, se pune într-un vas la un loc curat și se ia în
fiecare dimineață pe nemâncate după anafură, când suntem curați trupește și
sufletește și ne-am împlinit rugăciunile dimineții. Copiilor le este
recomandată în fiecare dimineață.
Bolnavii mai pot fi stropiti și cu Agheasma Mică de la Izvorul Tămăduirii, sărbătoare ce este asezată în calendar după Sfintele Paști, în Vinerea din Săptămâna Luminată.
Bolnavii mai pot fi stropiti și cu Agheasma Mică de la Izvorul Tămăduirii, sărbătoare ce este asezată în calendar după Sfintele Paști, în Vinerea din Săptămâna Luminată.
4.
A patra sfințire a apei se numește Agheasma
Mare și se sfințește o singură dată pe an, la Bobotează (Epifania sau
Teofania), 6 ianuarie. Se consumă de la 6 ianuarie până la 14 ianuarie,
dimineața pe nemâncate. După aceea, în tot cursul anului această Agheasmă Mare se păstrează într-o
sticlă la loc curat și nu se consumă decât atunci când omul postește și nu
manâncă nimic toată ziua, până la 4-5 după-amiază și este spovedit, după care
se ia anafură.
Fiecare
creștin trebuie să aibă în casa sa, în sticle curate, la un loc curat, cele
două feluri de apă sfințită: Agheasma
Mare și Agheasma Mica. De
asemenea, trebuie să mai aibă anafură
(pîine sfințită) și ulei sfințit de
la Sfântul Maslu. Astfel, dimineața,
după ce ne sculăm, ne spălăm, ne îmbrăcăm, ne închinăm și spunem rugăciunile
dimineții, luăm o bucățică de anafură, înghițim de trei ori Agheasma Mica și ne
ungem pe frunte în semnul Sfintei Cruci cu untdelemn sfințit la Sfântul Maslu.
Tot
legat de modul de folosire al apei sfințite:
·
oricine
poate consuma apă sfințită cu condiția să nu manânce și să nu bea nimic dupa
orele 24, adica miezul nopții, pentru ca ziua următoare să o începem cu harul
lui Dumnezeu, ce se află în această apă sfințită;
·
pentru
cei căsătoriți, condiția principală pe care trebuie să o îndeplinească pentru a
consuma apa sfințită este „curățenia trupească”;
·
elevii
și studenții pot să bea dimineața, înainte de masă, să se stropească pe frunte
și pe hainele de pe ei, pentru a le lumina Dumnezeu mintea, pentru a le dărui
înțelegere și pricepere;
·
se
poate stropi prin casă atunci când se crede de cuviință (suspect de farmece,
descântece, vrăjitorii sau alte lucrări diavolești);
·
celor
bolnavi, apa sfințită le este de mare trebuință: să o bea pe nemâncate, să-și
stropească hainele de pe ei și rănile sau locurile dureroase;
·
grajdul
animalelor se poate stropi în fiecare lună cu apă sfințită dar mai ales când
apar diferite boli la animale sau păsări;
·
este
indicat ca grădinile și țarinile să se stropească cu apă sfințită atât la
semănat și recoltat, cât și la apariția dăunătorilor sau altor boli;
·
mașinile
și orice utilaj cu care lucrăm, de asemenea sa se stropească cu apă sfințită
împotriva accidentelor;
· femeile pot folosi apa
sfințită numai în perioada de curățenie.
Prin
împărtășirea în fiecare zi cu aceste elemente sfintite, cu credință, cu
rugăciune și cu post, se dobândește sănătate trupească și sufletească, se
întărește credința, se sfințește tot ce ține de casele oamenilor și se alungă
diavolii, teama, frica de moarte, visele rele și orice primejdie. Acea zi este
binecuvântată de Dumnezeu.
Apa
este elementul cel mai însemnat pentru toate creaturile. Creștinii, în general,
și bolnavii, în special, trebuie să consume apă sfințită. În felul acesta se
vor împărtăși de energiile necreate ale Duhului Sfânt ce există în compunerea
ei.
Sfințirea
apei înseamnă aducerea ei la starea inițială, așa cum o crease Dumnezeu la început,
când era apa vie, sfântă și nealterabilă. Dar, după căderea omului în pacat, a
început alterarea și pierderea calității de apă vie.
Preotul nu face altceva decât
să-i redea apei actuale, ale cărei molecule se mișcă dezordonat (mișcarea
Browniana), nealterabilitatea - stare în care mișcarea moleculelor este
ordonată și ritmică. În acest sens, putem afirma din nou cu toată convingerea
că sfințiții liturghisitori ai Bisericii noastre ortodoxe, prin Sfintele Taine și Ierurgiile pe care le savârșesc,
sfințesc materia prin harul Duhului Sfânt.
0 Comentarii